Paris – un succes cultural, un esec multicultural

Paris – un succes cultural, un esec multicultural

Motto:

Multiculturalismul a esuat.

                                                Anghela Merkel

 

Cu putin timp in urma, am facut o deplasare in Franta, avand ceva treburi marunte de rezolvat. Era a doua oara cand vizitam aceasta tara. Prima data, mi-am petrecut doua saptamani in sud, pe Coasta de Azur, acum trei ani. Anul acesta, o saptamana la Paris mi-a fost suficienta ca sa-mi dau seama ca prima data nu m-am inselat.

Va recomand sa vizitati aceasta capitala europeana in orice anotimp, mai putin vara; asta daca vreti sa vedeti adevaratul Paris. Aceasta recomandare se adreseaza celor dornici de experimente multiculturale. Pentru marea masa a turistilor, desigur, vara este anotimpul in care veti gasi acest oras ca o apetisanta marchiza de la curtea regelui,  cu crinoline, decoltata cu voluptate si sofisticata asemeni bucatariei frantuzesti ; ce are acesta distinsa si eleganta doamna pe dedesupt nu veti vedea,  pentru binele dumneavoastra, turisti naivi.

Trecand peste mutilarea  unui muzeu celebru, in care niste edili cu calitati indoielnice au plantat o piramida de un prost gust veritabil, vrand sa fie originali si esuand in penibil , voi incerca sa va prezint  Parisul.Kitsch parizian Accept ca unii nu vor fi de acord ce acest articol. Sa mai spunem despre acest mare muzeu ca este atat de mare si cu atat de multe opere incat cu greu il vei putea parcurge intr-o zi ; de fapt nu ai cum. Coada la intrare este pe masura marimii muzeului. Acest asezamant acopera apropape tot fenomenul artistic. Turistii, oameni obisnuiti, cu preocupari variate. Foarte putini apartinand artei. O afacere foarte profitabila, bazandu-se pe notorietatea institutiei. Inca nu m-am intalnit cu nici un turist care a vizitat muzeul si care sa-mi spuna ca nu i-a placut. Cand ma intalnesc cu cineva care vrea sa epateze, spunandu-mi ca a fost la Paris, il intreb invariabil daca a fost la Louvre. Daca personajul zice ca da, la fel de invariabil il intreb cum a fost ? Enervant de invariabil, mi se raspunde ca a fost frumos. Atat! Atat pot sa spuna majoritatea turistilor: doua trei adjective. Turisti…

Francezii stiu sa vanda cultura. Problema este majoritatea turistilor, sunt niste snobi neavizati. Ca sa intelegi ceva de acolo, ar trebui mai intai sa te documentezi sau sa ai preocupari culturale. Dar turistul si-a paltit taxa pe cultura ; si pe propria incultura, exprimata doar in cateva adjective de genul « frumos », « deosebit », « extraordinar ».  Buna afacere pentru muzeu.  Dar majoritatea acestor turisti o fac ca pe un « must to do ». Turism de masa! Foarte putini sunt cei care inteleg cu adevarat ceea ce vad, pentru ca acest muzeu este detinatorul unor comori extraordinare.

Sarind peste Kitsch-ul piramidei, m-am plimbat seara in jurul Arcului de Triumf, si al Tour Eiffel, ultimul fiind  luminat multicolor la fel ca si Burj Dubai. Diferenta este ca in jurul Turnului sau Arcului, intr-un demi-obscuritee, din 50 in 50 de metri intalnesti foarte multe doamne in fusta scurta si cu o geanta pe umar care nu stau acolo decat cu un singur scop. La fel, la aceeasi distanta am vazut si mai multi tineri, bruneti si zambitori la aparitia oricarei masini, toti avand aceleasi preocupari – prostitutia. Cineva mi-a spus ca sunt maghrebieni. N-am vorbit cu ei, deci oficial, nu-l cred pe respectivul… Dealtfel Parisul tocmai ne-a demonstrat prin vocea presedintelui Hollande ca tara este atat de democratica incat nu mai deosebeste heterosexualii de ceilalti. O mare victorie… a la francais…Tour Eiffel night

Au contraire, la Burj Dubai, am privit turnul multicolor noaptea, de la o terasa  de lux, cu lume eleganta, si cu tot ce trebuie pentru a avea o noapte de neuitat. In jurul Burj Dubai nu am vazut nimic promiscu sau deplasat. Doar grija si bun gust.  Intre democratia lui Hollande si tara emirul Maktoum, totdeauna voi alege alege  emiratul arab !

As reveni putin la Tour Eiffel. Nu stiu cati francezi stiu ca pentru a construi structura, Gustave Eiffel a avut nevoie de un diriginte de santier care suplimentar sa fie si structurist. A avut nevoie de un asemenea inginer pentru ca s-a folosit o tehnologie de maxima noutate la acea ora : otelul moale prins in nituri. Inginerul care stia sa faca asa ceva, o mai facuse odata, pentru prima data in lume, construind cel mai mare pod din Europa, la acea vreme, la Cernavoda in Romania. Eiffel a gasit cel mai bun inginer al epocii. Da, asa este, inginerul care a construit efectiv Tour Eiffel a fost Anghel Saligny.  Eiffel doar a propus ideea primariei pariziene, iar aceasta i-a acceptat proiectul.

Vizitand Montmartre, in fata bisericii se poate admira o foarte placuta panorama pariziana. Dar acest lucru trebuie facut cu atentie. Exista acolo foarte multi localnici ( desi dupa aspect ai zice ca te afli intr-o tara nord-africana ). Ce fac ei ? Unii vand « souveniruri », niste arcuri de triumf, turnulete Eiffel, sau bisericuta din Montmatre. Cand apare politia, la fel ca peste tot, acesti vanzatori ambulanti si fara acte de provenienta sau vreo hartie oficiala, dispar instantaneu. Ei fac parte din personajele acelea pe care nu-ti doresti sa le vezi, pe care frantujii pretiosi si ziaristii rauvoitori le vad doar la Bucuresti, dar nu le vad in Parisul lor. In afara de ei, exista acelasi soi de personaje care asteapta ca inocentul turist sa-si ridice mainile pentru a lua o fotografie a panoramei, astfel incat sa-ti poata fura ce ai in buzunar sau geanta. Eu fiind acomodat cu asemenea indivizi, i-am « citit »usor. Vara, datorita aglomeratiei, acest turist inocent, e foarte greu sa vada deliciile Parisului…dar le poate experimenta live.

Nu puteam sa ratez una din bijou-urile Parisului, Defense, cartierul financiar parizian, gonflat de unii ca fiind un succes de reconversie sociala. Prin anii 70, s-a constatat ca rata criminalitatii in aceasta fosta suburbie pariziana, ajunsese la cote record. Cauza : blocurile gri-cenusii, scorojite identice cu cele din estul Europei, deprimau emigrantul sau somerul pauper, cu totii fiind lipsiti de un orizont promitator. Sa mentionam ca fosta suburbie era locuita de  cetateni non-caucazieni, non-albi, si majoritar non-francezi – am incercat sa ma exprim cat se poate de politic corect.

Blocurile sordide de acolo, ale anilor 70,  au fost inlocuite cu niste schele de metal acoperite de panouri cortina ( pereti de sticla ), foarte moderne. Modernismul monoton a inlocuit monotonia ghettoului. Ici, colo, monotonia exterioara este sparta de cateva elemente artistic – decorative sau de mobilier stradal.Arta urbana Oare creierul acelui cap de pe soclu se afla in interiorul acelor turnuri ? Sau de fapt sugereaza, la fel ca si cartierul in care se afla, ca acest creier nu mai exista, ci doar forma este cea care are consistenta ? Adica forme fara fond ? Pe interior, monotonia ramane constanta ( era sa spun monotona ), cea data de open-space-urile cu care s-au contaminat toate companiile « corporate ». Totul arata nou, magazinele din zona creand universul necesar pentru corporatistul modern.Turnuri corporatiste Acolo mananca, acolo lucreaza, acolo se imbraca, acolo-si face… tot ce vrea el… Dupa lasarea intunericului e bine sa nu ai ce cauta in zona. Un amic mi-a povestit ca cu doua zile inaintea venirii mele politia tocmai adunase resturile unui cetatean. Acesta fusese maruntit si lasat intre frumoasele buildinguri de metal si sticla. Daca la Londra sau la New York “time is money” , in la Defense  « time is life ». Daca va imaginati ca aceasta poveste este o exceptie, va invit sa priviti imaginea Ghetto Sky Scrapersalaturata ( cea cu gunoaiele in prim-plan, in care se vad blocurile ghettoului ). In afara acestei imagini, retina a retinut ceea ce nu putea fotografia din motive de securitate personala. Defense este un amestec de metal -sticla si blocuri ghetto, populate de acelasi multiculturalism esuat, strain de tot ceea ce ne imaginam noi idilic ca inseamna francez si frantuzesc. La unul din mall-urile din zona, personalul este preponderent rezident in ghetto. Frustrarile vietii, inghesuite in acele slums-uri existentiale desfasurate pe verticala, sunt aduse in fiecare dimineata de acasa la munca si servita cumparatorilor prin comportamentul ori isteric, ori indiferent. Am experimentat aceasta la magazinul Orange din zona, cu niste domnisoare vanzatoare, frantuzoaice doar dupa cetatenie, apatice pana la epuizare, dar foarte agresive cu oricine solicta mai mult de un detaliu/produs. Acolo, vanzatoarele nu servesc, ci au impresia ca fac favoruri clientilor.

Curiozitatea m-a impins si spre alte arondismente putin frecventate de turistul obisnuit. Va invit sa vizitati si nordul acestui minunat oras. Spre exemplu zona Les Puces ( tradus aprox.si foarte sugestiv- paduchii ) – de fapt piata de vechituri, de antichitati. Daca va uitati pe o harta turistica, fiecare straduta din acel arondisment  are un nume ce sugereaza ca acolo se afla magazine cu un anumit specific : de mobila, de antichitati, de elemente orientale, etc.   Spun cu eleganta ca sugereaza, de fapt realitatea este ca harta minte cu nonsalanta, deoarece de la podul ce delimiteaza acel conglomerat, incepe mizeria amestecata cu infractionalitatea. Ici, colo poti gasi si cativa negustori veritabili, dar atat. Ceilalti sunt identici cu cei din ghettoul-ul din Defense. Va spun cu mana pe inima ca Targul din Vitan sau cel din Valea Cascadelor din Bucuresti arata precum Beverly Hills in comparatie cu « turisticul »Les Puces.   As fi curios cati bani colecteaza fiscul francez de acolo, lunar. 1 EUR sau 2 EUR ? Sa mai amintim ca politia franceza nu este dorita in acea zona. Ca urmare, ea stie acest lucru si nici nu vine acolo. Doar sunt oameni onorabili, ce sa caute ei in Les Puces ?

Dar sa vorbim si despre lucruri frumoase : Galeriile Lafayette. Absolut superba !DSCF1489 Cupola galeriei Francezul obisnuit are aceeasi reactie pavloviana la reduceri de preturi. Dar cu o tusa personala / franceza : localnicii trec pe langa galantarele cu obiectele reduse la prêt si le smulg cu viteza, parca fiindu-le rusine sau frica sa nu-i vada cunoscutii.

Va recomand sa vizitati si Crazzy Horse ! Spectacolele de aici sunt intr-adevar de mare tinuta ! Daca vreti ceva mai lejer mergeti in Place Pigalle, la Moulin Rouge. Moulin Rouge

Mi-au placut arhitectura, fatadele ingrijite, precum si curatenia din centrul Parisului.

Mancarea frantuzeasca ? Foarte buna ! Servirea : excelenta. La unul dintre restaurante am vazut pe meniu carne de cal. In Romania, nu ! Daca nu credeti, va invit in Piata Montmatre, unde pe colt veti gasi un restaurant excelent, dealtfel. Nu-l puteti rata,pentru ca vis-a-vis sunt o multime de artisti, prin excelenta pictori care-si prezinta operele. DSCF1544 Revenind putin la carnea de cal, totusi, nu-mi pot reprima o banuiala malitioasa: aceea ca in carmangeriile franceze dupa ce se transeaza carnea de vita, urmeaza cea de cal. Cumva eficienta economica primeaza in fata igienei prin nespalarea instalatiilor ? Cumva lipsa de igiena este o traditie istorica conservata de pe vremea lui Ludovic, cand toaletele Louvrului se formau ad-hoc sub fiecare scara a palatului.  Altfel nu-mi explic cum a scapat aceasta carne in comertul european…degizata in carne de vita, precum o marchiza in gentilom… Bineinteles, in mod fals,  Romania a fost vinovatul de serviciu pentru aceasta tara atat de multi-culturala si atat de multi-animala…

 Vinul : deosebit. Cu o conditie :nu-l cumparati de la supermarket ; Bordeaux-ul sau Beaujolais-ul este de o mie de feluri, iar cel ambalat la cutie este un subprodus viticol, evident cu mult sub vinurile romanesti . Serviti doar la restaurant si atentie !

Parisul a fost de secole, refugiul cultural al multor generatii de artisti europeni si nu numai. Din pacate acest melange, manifest si prolific in mediile culturale sistemice, a esuat lamentabil la nivelul cetateanului de rand, unde societatea franceza, asa cum scriam in articolul - Problema franceza (1) – nu a gasit o solutie de integrare.

Desi am venit cu multe impresii placute din acel oras, am fost fericit cand am ajuns pe aeroportul Charles de Gaulle si am vazut monitoarele pe care aparea indicativul zborului RO OTP Tarom, pentru Bucuresti.

  
Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply