NATO si Romania in cadrul SMART DEFENCE

NATO si Romania in cadrul SMART DEFENCE

Analiza politico-militara
 

             1. SMART DEFENCE si conflictele deschise

Noul concept strategic propus de NATO la provocarile lumii actuale – SMART DEFENCE   – a primit un raspuns extreme de elocvent ( si de dur ) mai ales in in lumina ultimelor evenimente din Ucraina ( 2014 ). De-a lungul perioadei incepute cu lansarea acestui concept, respectiv summitul de la  Chicago 20 -21 mai 2012, implicarea sau nonimplicarea organizatiei in unele conflictele zonale a scos in evidenta unele aspect de care NATO ar trebui sa tina cont.

Conceptul de SMART DEFENCE a avut la baza in esenta prezumtia ca intr-o lume globalizata, conflictele zonale se aplaneaza printr-o interventie bazata pe contributia specializata a membrilor sai, fiecaruia atribuindu-se un rol. Sa punctam faptul ca NATO este conform propriei sale doctrine, o organizatie cu scop defensiv.

NATO – SMART DEFENCE are in vedere protejarea granitelor organizatiei, pe de o parte iar pe de alta implicarea in conflicte ce tin de agresiunea unui stat tert la adresa organizatiei.

In razboiul din Golful Persic sau in cel din Afganistan rolul NATO  a fost acela de sustinere militara a deciziilor politice – atentie – nu ale NATO ci ale ONU.

Nici Irakul nici Afganistanul nu sunt state care au agresat in mod direct un stat membru NATO. In primul caz agresiunea Irakului la adresa Kuwaitului a fost un conflict intre doua state fara legatura cu NATO. In cazul Afganistanului, nu statul afgan a declansat 9/11 ci forte aflate pe teritoriul statului afgan dar fara control statal. Niciunul dintre statele enumerate mai sus nu este membru permanent al Consiliului de Securitate. In aceste conflicte NATO a actionat in conformitate cu conceptul SMART DEFENCE ( chiar daca acesta a fost formulat si validat de membrii organizatiei ulterior, in anul 2012 ).

NATO este o organizatie politico-militara, iar decizia militara decurge din cea politica. Aparent enuntul anterior poate parea un truism, dar el reflecta de fapt riscul subordonarii conceptuale al aspectului militar fata de cel politic in sens pur strategic. Cu alte cuvinte, orice scenariu militar risca sa se faca doar in baza unor linii directoare politice si in conformitate cu doctrina organizatiei. Aceasta reprezinta de fapt o autolimitare in actiune iar ca un argument la faptul ca o asemenea abordare nu raspunde la nevoile lumii actuale, vom mentiona conflictele din Georgia si cel mai recent din peninsula ucraineana Crimeea. Nici Georgia si nici Ucraina nu apartin unei organizatii militare sau nu au aliante militare cu alte state.

Concluzia celor enuntate mai sus este faptul ca actuala doctrina politico-militara a NATO nu acopera conflictele in care sunt implicate state care nu impacteaza organizatia in mod direct (sa le numim SFA – state fara alianta ). Pentru acest tip de conflicte, ONU este organizatia chemata sa raspunda unor astfel de provocari. Dar acest tip de conflicte poate duce la modificarea echilibrelor de forte si pot reprezenta o amenintare atat la adresa NATO cat si la adresa pacii mondiale.  In mod suplimentar, asa cum mentionam si in analiza “Schimbarea unei paradigme geopolitice: Ukraina, daca un stat din Consiliul de Securitate atunci “Garantiile de securitate USA nu mai sunt consistente atunci cand intr-un conflict este implicata o alta mare putere”, iar in acest caz, NATO nu are un scenariu de raspuns tocmai datorita propriei sale doctrine.

Un alt aspect pe care dorim sa-l reliefam este acela ca SMART DEFENCE raspunde doar cerintelor statelor membre din vestul europei.   La acest concept strategic, SMART DEFENCE, s-a incercat alipirea noilor state membre din estul European si am numit aici statele baltice, Polonia, Ungaria, Romania si Bulgaria.  Turcia si Grecia desi s-au raliat acestui concept isi pastreaza o forta de angajare militara suplimentara care tine cont si de propriile nevoi startegice.

Romania, spre exemplu s-a raliat total conceptului NATO, subordonandu-si in totalitate capacitatile sale conceptului organizatiei. Reducerea numarului de militari activi, transformarea armatei intr-una de profesionisti, asigurarea logistica a NATO, implantarea unor baze NATO pe propriul teritoriu, toate aceste raspund exact cerintelor NATO in proportie de 100%. Dar, desi organizatia este prezenta pe teritoriul Romaniei, ea nu raspunde nevoilor strategice romanesti in aceeasi proportie, adica de 100%. Iar cand vorbim de nevoi startegice ne referim strict la nevoia de aparare din prima linie. Pentru o buna intelegere a acastor consideratii recomandam si parcurgerea analizei Romania intre consummator si contributor de securitate. In cazul unei amenintari sau agresiuni la adresa statelor est-europene, in mod particular la Romania, reactia de raspuns trebuie sa vina la nivelul NATO, Romania invocand punctul 5 al tratatului. Dupa cum bine cunoastem o serie de state vest-europene, desi semantare a tratatului NATO,  au ridicat obiectiuni cu privire la reactia prompta in fata unui asemenea pericol. Presupunand ca ar exista o unanimitate de puncte de vedere, inertia deciziei politice ar putea face ca aplicarea acestui punct sa fie depasita de evenimentele din teren. Tocmai de aceea state precum Turcia sau Grecia, in afara umbrelei de securitate oferite de SMART DEFENCE, au o forta de reactie suplimentara. In aceasta consta lipsa de intelegere la nivel strategic al decidentilor de la Bucuresti in principal si al NATO in secundar.

Facand un pas in afara granitelor NATO si abordand  tema conflictelor in care sunt implicate SFA, nici NATO si nici strategii de la Bucuresti nu au sesizat ca noul cordon sanitar est-european in general si Romania in special nu pot da un raspuns adecvat conflictelor in care sunt implicate aceste state la nivelul propriilor granite. Ucraina este dupa Georgia, exemplul cel mai elocvent. Abia dupa doi ani de la implementarea acestui SMART DEFENCE si ca urmare a conflictelor prezentate mai sus, responsabilii NATO si-au pus problema suplimentarii fortelor in statele est-europene, cu precadere in Polonia si statele baltice, iar foarte recent prin desfasurarea unor manevre impreuna cu Norvegia.

Ref: Aproximativ 16.000 de militari din 16 state se pregătesc să participe la manevre NATO de amploare în nordul Norvegiei, relatează Mediafax.

Manevrele multinaţionale Cold Response, care au ajuns la a şaptea ediţie începând din 2006, vizează antrenarea trupelor Alianţei Nord-Atlantice pentru lupte într-un mediu rece, în prezenţa unor observatori străini, inclusiv ruşi  (preluat din  http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/nato-se-antreneaza-sa-apere-norvegia-in-cazul-unei-invazii-328292.html ).

Daca administratia de la Casa Alba si-a pus problema unei asemenea initiative, rezulta ca in mod tacit recunoaste esecul SMART DEFENCE, sau cel putin inconsistenta sa.

Initiativa amplasarii scutului antiracheta in Romania, privita ca centru al aliniamentului NATO in Europa, a fost benefica atat pentru NATO cat si pentru tara gazda, DAR insuficienta. Insuficienta rezida tocmai din faptul ca baza de la Deveselu nu poate acoperi integral vulnerabiitatea granitei NATO si nici pe cea a Romaniei. Mai mult decat atat, probabil nu exista niciun obstacol NATO care sa bareze accesul catre acest obiectiv strategic. Iar in cazul SFA aflate la granite NATO, organizatia nu-si poate exprima punctul de vedere decat la nivel politic; cu alte cuvinte nu poate reechilibra raportul de forte. Niciuna din aripile V-ului strategic NATO in Europa nu a fost impinsa in estul eropean cu determinare si aici analistii militari sunt acomodati cu acesta explicatie. George Friedman, leaderul STRATFOR afirma cu privire la scutul antiracheta de la Deveselu ca este un simbol urias, dar ramane doar un simbol, iar cu simboluri nu se pot castiga razboaie…

Forta militara este data de instalatii militare, de numarul de blindate, de sistemele antitanc, si in general de puterea de foc exprimata atat numeric cat si distructiv.

Un alt neajuns conceptual al SMART DEFENCE este acela dat de insasi modul de actiune : prin specializarea aliatilor ( una din caracteristicile SMART DEFENCE ) . Cu alte cuvinte, un stat cu atributiuni sa spunem logistice in cadrul aliantei, va fi deposedat de celelalte competente strategice, acestea revenindu-le celorlate state aliate. Aici trebuie sa punem o paranteza data de faptul ca nu avem o vizibilitate foarte clara asupra faptului ca ori SMART DEFENCE sufera de acest neajuns sau intelegerea responsabililor statali de la Bucuresti nu este cea corecta.

           2. SMART DEFENCE si conflictele simultane

In cazul in care Alianta ste confruntata cu:

1. Doua zone diferite de conflict conventional deschis simultan,

in care,

2. Doua state membre ale aliantei sunt implicate in conflict

sau

3. Un stat este membru al aliantei iar un altul SFA

alianta se afla in imposibilitatea de a da un raspuns adecvat. Sa presupunem ca un conflict deschis se desfasoara in Eropa iar un altul in Extremul Orient simultan. Sa presupunem ca unul dintre conflicte are loc intre Fed. Rusa si Ucraina iar un altul are ca actori China si  Malaezya, exemplul ultimeia nefiind pur intamplator. Cum poate NATO prin intermediul SMART DEFENCE sa raspunda simultan ? In Afganistan, unde conflictul a fost / este asimetric, alianta si-a testat conceptul de la Chicago cu succes. Intr-un conflict clasic, cu forte militare patrunse in adancimea teritoriului unui SFA ( Ucraina ), NATO negociaza fara succes.

China afirma cu putin timp in urma ca va da o riposta hotarata oricarui stat care-I va limita accesul catre teritoriile pe care ea le considera ca-I apartin. Similitudinea abordarii chineze este izbitoare cu cea ruseasca in Crimeea.

Ref:  China a anunţat ieri că va creşte bugetul militar pentru anul 2014 cu 12,2% faţă de anul trecut. Creşterea rapidă a cheltuielilor sale de apărare reprezintă un alt semn al obiectivului de a deveni o prezenţă militară dominantă în Pacific, cu o flotă capabilă să proiecteze puterea sa în regiune.

Avertisment

În ajunul anunţării bugetului, la Beijing, adjunctul ministrului de Externe preciza că SUA şi alte state vor trebui să ia în considerare revendicările de suveranitate ale Chinei, care din punct de vedere militar va putea răspunde oricăror ameninţări la suveranitatea sa. Potrivit lui Fu Ying, China va rezolva diferendele cu alte state prin negocieri şi prin armata sa de 2,3 milioane de militari, cea mai mare din lume. Dar Fu a avertizat că alte state nu trebuie să testeze determinarea Chinei. „Dacă unele ţări ar dori să provoace pacea regională şi ordinea regională, vom da un răspuns, şi unul eficace. Un răspuns, pe de o parte pentru menţinerea asupra teritoriului şi a suveranităţii Chinei, pe de altă parte pentru menţinerea ordinii şi păcii în regiune”. Celelalte state trebuie să ia în serios revendicările Chinei de suveranitate dacă doresc cu adevărat pace şi securitate regională, aluzie directă la SUA. (preluat din http://www.romanialibera.ro/actualitate/mapamond/beijingul-gata-sa-riposteze-la-orice-amenintare-328025.html ).

Poate doar norocul nu face ca un conflict latent in Extremul Orient sa nu devina deschis si sa se suprapuna cu unul existent deja, am numit aici pe cel din Crimeea. Poate o organizatie precum NATO sa opereze cu o asemenea notiuni numite noroc sau sansa, sau pentru aceste provocari este nevoie de scenarii valabile ?

Ceea  ce numim sisteme early warning trebuiau   sa genereze in cadrul organizatiei de care facem vorbire, declansarea mecaniselor de aparare si contracarare a actiunilor ce se prefigurau atat pe teritoriul Georgiei iar mai recent pe cel al Ucrainei.

  3. Concluzii de finale

Mass-media occidentala astepta un raspuns din partea Fed. Rusa la revolutia ucraineana, neintelegand in prima zi de dupa fuga lui Ianukovici de ce Moscova nu reactioneaza. Cand aceasta a facut-o, toate agentiile de presa au fost socate de raspunsul venit, manu militari in Crimeea. Atat intrebarile mass-media cat si reactia lor ulterioara au fost normale. Ceea ce nu a fost normal a fost lipsa de informatii a NATO; sau daca acestea au existat, lipsa unui raspuns dinainte pregatit conform unui scenariu militar de contracarare. Deasemenea, lipsa unui scenariu de contracarare, la nivel politic, nu este scuzabil, avand in vedere precedentul georgian. Traficul steril de emisari diplomatici nu a schimbat nicio virgula din raspunsul venit de la Kremlin.

Vectorul imagologic al Aliantei s-a dovedit deasemenea nul, astfel incat majoritatea imaginilor au fost gestionate si diseminate prin intermediul televiziunilor ruse. Privite printr-un ochi profesionist aceste imagini au transmis exact mesajul formulat la Moscova.

SMART DEFENCE  a dovedit ca este nefunctional in cazul unui conflict militar clasic ( incluzand aici si invazia unui teritoriu ) si probabil ca el nu va functiona nici in cazul in care simultaneitatea conflictelor ar deveni o realitate. SMART DEFENCE s-a dovedit nefunctional in cazul in care o mare putere opusa Aliantei este implicate intr-un conflict.

Daca Romania vrea sa-si conserve statalitatea si suveranitatea ar trebui sa traga concluziile juste din conflictul Crimeei.

  
Tagged , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply