Garantii de securitate – nikel coin

Garantii de securitate – nikel coin

Comentariu de politica externa

Cu ani in urma un fost premier al Marii Britanii, l-am numit aici pe Arthur Neville Chamberlain, a umilit intreaga Europa printr-o hartie semnata cu Germania: Acordul de la Munchen, prin care Perfidul Albion, in numele poporului ceh, dadea Germaniei in 1938, dreptul anexarii regiunii sudete. Tragic este ca acest stat invadator istoric ( Marea Britanie ), prin nu stiu ce sansa, se erijeaza mereu in garant al pacii altora. Tot Marea Britanie a fost si garantul independentei Poloniei inainte de izbucnirea WW2. La intoarcerea din Germania, Chamberlain anunta pe aeroport in fata ziaristilor „ Va fi pace! ”. Toata presa din insula s-a grabit sa-l glorifice pe erou. Era omul care a negociat „la sange”, smulgand pacea Fuhrerului.

Pace, peace, mir… acest cuvant pe care ar trebui sa-l vizualizam ca pe un porumbel alb. Dar el este cateodata alb, cateodata negru. Acest porumbel la fel ca si Perfidul Albion poate fi duplictar, in functie de cel care-l elibereaza spre cer. Poate fi inocent sau fricos, si atunci se face ca nu vede nimic sau poate fi agresiv si in numele aceleasi paci sa-si scoata ghearele cu care sa sfasie oameni, teritorii sau tari.

Revenind in actualitate, sa vedem ce ne mai spune „garantul de serviciu” al pacii mondiale, Marea Britanie:

 ”Criza din Crimeea este, cu siguranţă, un test pentru Europa. Da, suntem alături de poporul ucrainean şi dreptul lor de a-şi decide viitorul. Şi nu, nu vom accepta ca Rusia să încalce suveranitatea Ucrainei (…), spune David Cameron pentru ziarul Bild, inainte de invazia Crimeei.

Garantul pacii mondiale…garanteaza: „nu vom accepta”…Aceasta afirmatie in sens propriu semnifica ca va urma o contrareactie de respingere a agresiunii. Ei bine in limbajul diplomatic de pe Downing Street 10 inseamna exact contrariul. Pentru ca dupa invazie, colegul sau de cabinet ne spune:  „Nu dorim opţiuni militare; nu este un război al Crimeii“, a declarat ministrul britanic de Externe, William Hague.

In continuare iata ce spune un document publicat de BBC, document aflat in mana unui oficial:

Marea Britanie nu va susţine, pentru moment, sancţiuni comerciale (…) şi nu va închide centrul financiar din Londra pentru ruşi. In continuare seful diplomaţiei britanice William Hague a catalogat drept “absolut regretabil” faptul că un asemenea document a ajuns în ziare. Acest lucru “nu ar fi trebuit să se întâmple”, a declarat el în Camera Comunelor. Duplicitarismul „garantului independentei Ucrainei”, am numit aici Marea Britanie, este evident. Ce il deranjeaza pe ministrul de externe britanic nu este invadarea Crimeei, in primul rand, ci faptul ca un document cu decizii de underground a ajuns in fata opiniei publice. Ceea ce e cu adevarat detestabil este ca documentul odata ajuns in Camera Comunelor este acceptat atat de catre laburisti cat si de conservatori; in loc de concluzie, sa remarcam ca si unii si ceilalti sunt conationalii lui Chamberlain.

O alta luare de pozitie tipic britanica, inainte de invazie : Cameron şi Putin au discutat, de asemenea, despre “provocările economice importante cu care se confruntă Ucraina şi au convenit asupra necesităţii comunităţii internaţionale de a o sprijini financiar în lunile următoare”, a conchis Downing Street. (http://www.romanialibera.ro/actualitate/europa/putin-a-discutat-cu-merkel-si-cameron-despre-criza-din-ucraina-328398.html )

In mod logic ne putem intreba de ce cauta state precum Marea Britanie sau Franta  ( in conflictul georgian ) sa se implice de fiecare data in negocieri cand de fapt ele nu au nimic de pus pe masa negocierilor? Foarte simplu, nu pentru ca pot sa puna in aplicare niste  garantii – pentru ca ele de fapt nu nu exista – ci pentru faptul ca in realitate acest gen de state reprezinta un vanator de recompense. In cadrul reuniunilor la nivel inalt, la pachet cu negocierile problemei in cauza, vin si micile businessuri bilaterale intre „garant” si agresor pe de o parte si intre „garant” si statul agresat. Exemplul francez, la care recurgem neobosit, in ceea ce priveste afacerile militare intre Franta si Fed. Rusa cu privire la transportorul naval Mistral suNt elocvente, sau cele intre Marea Britanie  si aceeasi Fed. Rusa.

In aceeasi nota cu garantul insular al pacii mondiale, aflam din pozitia Statelor Unite ca: Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat (…) că „Ucraina a primit “lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia”. De inacceptabile ce sunt, au fost acceptate ba chiar cu un soi de aroganta, spunandu-ne un inalt oficial ca „stiam de planurile Fed. Ruse cu o saptamana inainte’’. Ok. 1 – 0 pentru diplomati; ati aflat inaintea nostra; mare realizare !

La randul sau Secretarul de Stat american John Kerry a avertizat marţi că o eventuală incursiune a Rusiei în estul Ucrainei ar reprezenta o acţiune “scandaloasă”.

Sa privim realitatea in fata: ne aflam in fata unor diplomati de mana a doua, autosuficienti si care pe deasupra nici nu cunosc istoria nici nu inteleg prezentul. Exemplul Anghelei  Merkel este elocvent cand afirma ca : Putin a pierdut legatura cu realitatea. Traieste intr-o alta lume, i-ar fi spus Merkel lui Obama (). Nu doamna, dumneavoastra traiti intr-o alta lume, o lume marginita de granitele transatlantice si de cele ale Germaniei. Lumea in care traim este mult mai mare si mai dura. L fel cum conationalul dvs., Adolf Hitler i-a servit lui Chamberlain o bucata de hartie igenica pe care scria PACE, la fel a procedat si Putin cu garantiile pe care vi le-a acordat.                                           

Fara a mai continua cu ditirambele aruncate opiniei publice avida de pansamente diplomatice, sa recapitulam cateva elemente stilistice servite ca „limbaj diplomatic”, adica ceva ce se vrea extrem de tehnic si care este oarecum incifrat pentru profanul care deschide un ziar sau se uita la televizor: test pentru Europa, nu vom accepta…, mesaj extrem de clar, sprijinim drepturile popoarelor, lovituri inacceptabile, scandalos, samd, iar efuziunea epitetelor poate continua la nesfarsit.

Cine sunt acesti indivizi care ne prostesc in fata ? David Cameron – premierul Marii Britanii, William Hague – ministrul de externe al aceluiasi stat care ne garanteaza ca va ramane spectator… Numai cand auzim asemenea functii ar trebui sa tacem sau sa ne inchinam in fata acestor zei ai diplomatiei care tin pe umerii lor toata greutatea Terrei. Va dati seama ce greu este pentru acesti oameni sa se sacrifice pe altarul PACII mondiale?

In realitate, acesti functionari profita de increderea proprilor popoare sau al altora  in a ne pacali. Mai mult decat atat, uimirea lor in fata evidentei este aceea a unui copil in fata unei masini de Formula 1.

In aceeasi realitate, aceste personaje infatigabile in materie de raliuri diplomatice, consilii de relatii externe si mese rotunde – unele ascunse privirii presei – nu fac decat sa construiasca montaje din care natiuni intregi devin sclave al unor corporatii civile sau militare sau ale unor state agresoare. Un joc pandemic cu natiuni, cu teritorii si cu finante. Nu exista nicio diferenta intre efeminatii caselor regale europene de secol XVI sau XVII, purtatori de peruci si pantofi cu toc si acesti spilcuiti imbracati office, carand dupa ei valize diplomatice burdusite de tratate fara valoare.

De ce trebuie sa vina niste functionari sa ne explice evidenta, nu putem sa stim… De ce trebuie ca in momentul aparitiei unui eveniment, cineva, fie el prim-ministru sau ministru de externe, sa ne traduca imaginea realitatii sau sa o califice?  Este o jignire la adresa inteligentei cetateanului educat si o escrocherie la adresa intregii umanitati.

Opinia publica mondiala nu are nevoie de traducatori ai realitatii, nici de vanatori de recompense si nici de niste suparati plangaciosi pe umarul Ordinii Mondiale, pentru ca un baiat mai mare si mai rau ne fura jucariile; opinia publica are nevoie de securitate, de solutii si de decizii politice. Iar unde acestea nu dau randament, de solutii militare.

  
Tagged , , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply