Criza din Ucraina – Declaratie Traian Basescu

Criza din Ucraina – Declaratie Traian Basescu

Declarația de presă a președintelui României, domnul Traian Băsescu

„Bună ziua. Aşa cum am promis sâmbătă, aş vrea să fac o declaraţie care sper eu să fie cât mai concisă, dar în acelaşi timp şi pe înţelesul opiniei publice. Deci o declaraţie legată de Ucraina, dar privită prin prisma ultimelor decizii adoptate în Consiliul European din 16 iulie. Şi o să încep cu aceste decizii legate de lărgirea spectrului de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse şi a celor care contribuie la destabilizarea Ucrainei. Consiliul European convine să extindă măsurile respective cu scopul de a viza entităţi, inclusiv din Federaţia Rusă, care sprijină material sau financiar acţiuni care subminează sau ameninţă suveranitatea, integritatea teritorială şi independenţa Ucrainei. Ce aş vrea să observaţi în această frază, relativ sofisticată, pe limbaj european? Deci se vizează, se trece de la stadiul listei de persoane la stadiul entităţilor. Şi, tradus, înseamnă companii, care pot fi ori bănci, ori companii energetice, ori multe alte categorii de companii. Deci expresia «entităţi» se referă în primul rând la societăţi comerciale. Deci Consiliul European a însărcinat Consiliul – şi mâine se va desfăşura Consiliul Afaceri Externe, unde participă toţi miniştrii de externe – să găsească forma juridică de a se trece la aplicarea de sancţiuni împotriva unor entităţi. O altă măsură dispusă de Consiliul European: Consiliul European transmite Consiliului, deci cel care se va desfăşura mâine, Consiliului Afaceri Externe, sarcina de a adopta instrumentele juridice necesare şi de a decide până la sfârşitul lunii iulie cu privire la o primă listă a entităţilor şi persoanelor, inclusiv din Federaţia Rusă, care urmează a fi vizate de măsurile restrictive în temeiul criteriilor consolidate. Criteriu consolidat înseamnă trecerea la stadiul trei de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse. Consiliul European solicită de asemenea examinarea posibilităţii de a viza persoane sau entităţi care furnizează în mod activ sprijin material sau financiar factorilor de decizie ruşi responsabili de anexarea Crimeii sau de destabilizarea Ucrainei de est. Aici sunt vizaţi oligarhii, atât cei din anturajul preşedintelui Vladimir Putin, cât şi cei de origine ucraineană, care într-un fel sau altul sprijină acţiunile de susţinere ale Federaţiei Ruse pentru teroriştii din Ucraina de est; repet, pentru teroriştii din Ucraina de est. Consiliul European solicită Băncii Europene de Investiţii să suspende semnarea de noi operaţiuni financiare în Federaţia Rusă. Deci Banca Europeană de Investiţii, unul din marii finanţatori ai operaţiunilor din Federaţia Rusă, are interdicţie de a mai semna noi operaţiuni financiare. De asemenea, Consiliul European a solicitat BERD, Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare, ca prin decizia pe care o iau guvernatorii băncii, care sunt reprezentaţii statelor membre, să înceteze noi operaţiuni financiare pe teritoriul Federaţiei Ruse. Şi, în sfârşit, Comisia Europeană a primit sarcină de la Consiliu să analizeze şi să prezinte până la sfârşitul lunii iulie proiectele de cooperare Uniunea Europeană – Federaţia Rusă care se desfăşoară cu finanţarea Uniunii Europene sau cu finanţare comună, Uniunea Europeană – Rusia, care trebuie suspendate până la sfârşitul lunii iulie.

Deci, aş spune că în şedinţa Consiliului European din 16, s-a trecut la a se da sarcini către Consiliul Uniunii Europene. Cred că se face diferenţa între Consiliul European, care este acela al şefilor de stat şi de guvern, şi Consiliul Uniunii Europene, unde participă miniştrii, membrii guvernelor şi care pun în aplicare deciziile Consiliului European. Bun. Deci, aş spune că asta înseamnă, de la sfârşitul lunii iulie, intrarea în etapa a treia de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, trecându-se, de data aceasta, de la liste, interdicţii de a se deplasa pe teritoriul Uniunii Europene, pentru persoane, se trece la sancţiuni către companii. Cheia, aici, este cât de concesivi vor fi reprezentanţii statelor, în stabilirea listelor şi, pentru a vă da un răspuns cu privire la poziţia României, care solicită demult trecerea la stadiul trei de aplicare a sancţiunilor, aş vrea să fac întâi o analiză a situaţiei din Ucraina. Sigur, evenimentele le cunoaşteţi de la televizor, pentru că niciun stat n-a ţinut pentru el, n-a ţinut secrete informaţiile legate de incidentul cu aeronava Malaysia Airlines. Dar, eu aş vrea să fac puţin mai mult, decât să mă refer la actul terorist care a dus la uciderea a 298 de oameni. Aş analiza, în primul rând, situaţia din estul Ucrainei. În opinia noastră – şi este punctul de vedere al României, pe care îl exprim public – în estul Ucrainei se desfăşoară un război hibrid. Greu de găsit termenul ăsta în terminologia de război, dar acesta mi se pare termenul potrivit pentru situaţia din Doneţk şi Lugansk. În primul rând, este un război prin interpuşi, un război al Federaţiei Ruse, care foloseşte ceceni, transnistreni, cazaci şi alte entităţi, pe care plasează în estul Ucrainei, pentru a-i sprijini pe separatişti. Deci este un război prin interpuşi. O a doua caracteristică este aceea că avem de a face şi cu un război de gherilă urbană. A treia caracteristică este că există şi un război de insurgenţă, chiar al cetăţenilor ucraineni de etnie rusă şi, în sfârşit, există şi acţiuni teroriste frecvente şi, aici, mă refer la luările de ostatici, reprezentanţii OSCE care au fost luaţi ostatici, cetăţeni care au fost luaţi ostatici, utilizarea scuturilor umane. Vă aduceţi aminte, în faţa instituţiilor erau puşi oameni, iar teroriştii ocupau instituţiile şi, pentru a apăra cuceririle pe care le-au făcut, puneau, în faţa instituţiilor ocupate în mod abuziv, cetăţeni, deci utilizau scuturi umane. Toate acestea sunt caracteristice terorismului: luările de ostatici, utilizarea de scuturi umane, jafurile, tot soiul de acţiuni din acestea care nu sunt specifice instituţiilor statelor, răpiri.

În sfârşit, tot aici se desfăşoară şi un război informaţional, care de data aceasta poate fi şi parte a unui război clasic. Cine este responsabil în analiza noastră pentru ceea ce se întâmplă acolo? Primii responsabili sunt teroriştii care şi acum ocupă Doneţkul şi Luganskul şi în mod egal responsabilitatea aparţine Federaţiei Ruse, pentru că Federaţia Rusă, îmi pare rău să o spun şi am responsabilitatea greutăţii afirmaţiilor pe care le fac, Federaţia Rusă a devenit un partener al acestor terorişti, prin sprijin politic, sprijin cu personal calificat, sprijin cu armament de toate categoriile, inclusiv armament greu. Este concluzia la care am ajuns şi aceasta este explicaţia de ce nu ne-am grăbit să facem afirmaţii decât ne-am limitat la nişte comunicate. În opinia noastră, Federaţia Rusă este partenerul acestor terorişti, prin acţiunile pe care le întreprinde. Din păcate, Federaţia Rusă este parte a conflictului, aşa cum a fost parte a conflictului şi a anexării ilegale a Crimeii, acum este parte a conflictului din estul Ucrainei. În ceea ce priveşte actul terorist, care a dus la uciderea celor 298 de oameni, aflaţi la bordul Malaysia Airlines MH17, responsabilitatea, în urma analizei şi a informaţiilor pe care le avem, responsabilitatea aparţine, în mod direct, grupării teroriste din estul Ucrainei care a executat lovitura asupra aeronavei malaysiene. În mod egal, Federaţia Rusă, care a pus la dispoziţie specialişti şi echipamentul necesar executării loviturii, este parte a actului terorist. Am luat notă de declaraţia preşedintelui Putin să nu politizăm evenimentul. Nu-l politizează nimeni, dar preşedintele Putin nu poate fugi şi nu se poate ascunde sub amânări şi minciună de responsabilitatea punerii la dispoziţie a specialiştilor şi a echipamentelor militare cu care aeronava a fost lovită. Din păcate, Federaţia Rusă este partenerul teroriştilor în această operaţiune legată de uciderea a 298 de persoane. La început, v-am prezentat şi măsurile Uniunii Europene şi analiza noastră cu privire la tipurile de conflicte care se desfăşoară în estul Ucrainei. Problema este care este responsabilitatea Uniunii Europene. Putea să facă Uniunea Europeană mai mult decât a făcut până acum? Iar răspunsul meu categoric este «da». Sancţiunile trebuiau introduse de multă vreme, sancţiuni aspre economice, care să descurajeze lejeritatea cu care Federaţia Rusă alimentează conflictul generat de terorişti în estul Ucrainei.

Sigur, întotdeauna, au fost argumente. Argumente de genul: o ţară are investiţii mari, altă ţară are de livrat echipamente sofisticate, altă ţară este dependentă de gaze, altele, pur şi simplu, au spus că este bine să fii bine şi cu Uniunea Europeană, şi cu Federaţia Rusă, în acelaşi timp, şi să ai o poziţie moale. Cu certitudine, argumentele economice sunt extrem de importante. Dar în Uniunea Europeană noi vorbim despre valori. Orice politician european vă va vorbi despre valori. Şi aş vrea să ştiu care este cea mai mare valoare a Uniunii Europene. Nu cumva, cea mai mare valoare este cetăţeanul european? Nu cumva, cea mai mare valoare este siguranţa cetăţeanului european? Sigur că avem şi valori economice. Sigur că prosperitatea europenilor şi bunăstarea se asigură din relaţii comerciale. Dar s-a ajuns la un punct, în care am avut de optat între siguranţa cetăţenilor şi interesele economice. Este timpul, ca Europa să pună pe primul plan situaţia cetăţenilor ei. Siguranţa cetăţenilor. Au murit 192 de cetăţeni europeni. Iar eu, personal, nu consider că viaţa lor este mai preţioasă decât viaţa amărâţilor de ucraineni care mor în Est. Dar, acum, suntem în faţa unei realităţi, pentru că nu l-am descurajat la timp pe Putin, pentru că în estul Europei se desfăşoară un conflict alimentat de Federaţia Rusă, politic, cu oameni şi cu echipamente militare, luni după-amiază au murit 192 de cetăţeni olandezi. Oare, noi, în Consiliu, dacă eram fermi – şi vorbim despre valori, puneam valoarea omului deasupra la orice – n-am fi putut lua măsurile de descurajare, în timp util? Şi vin la partea a doua: astăzi este Ucraina, se ajunge la frontiera balticilor, a Poloniei, a României. Nu cumva, avem riscul să fie mai importante comandamentele economice, decât solidaritatea cu statele din flancul estic? Cred că Europa trebuie să vină, în practică, la valorile ei reale, plecând de la valoarea cea mai importantă: oamenii; siguranţa oamenilor. Iar Federaţia Rusă trebuie tratată prin această prismă, chiar dacă avem pierderi economice consistente. Nu vor fi mai mari decât ale Federaţiei Ruse. A aplica, cu mănuşi, măsurile din etapa a III-a este o eroare. Cu cât întârziem mai mult, cu atât vom plăti mai scump neluarea la vreme a măsurilor de stopare a entuziasmului domnului Putin de a-şi recuceri imperiul fostei Uniuni Sovietice. Aceasta este declaraţia pe care cred că trebuia să o fac în numele României. Vă mulţumesc!”.

21 Iulie 2014

  
Tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply