Amenintari inegale la adresa securitatii in cadrul NATO

Amenintari inegale la adresa securitatii in cadrul NATO

200px-NATO_flag-150x150

Perceptii si reactii statale

Sa remarcam ca amenintarile la adresa securitatii, pentru membrii aliantei nord-atlantice sunt inegale. De aici si gradul de implicare al statelor este diferit pe diferite segmente ale securitatii.  In mod similar, si opiniile acestor state difera atunci cand se pune problema extinderii aliantei.

  1. Implicare si hard-power

Luand ca exemplu Luxembourg-ul sau Olanda, la fel ca orice stat vest-european, putem obseva ca aceste state, datorita distantei ce le separa de o eventual amenintare venita din zona de granita estica  a aliantei, nu sunt dispuse sa se implice consistent sau convingator atunci cand unul din statele membre, situat la granita aliantei se confrunta cu o amenintare sau cu un pericol. Statele situate in vestul continentului european nu resimt amenintarea la fel ca cele aflate pe granita aliantei. De aici si retinerea lor in a sustine punctul 5 al tratatului. In mod suplimentar, contributia acestor state la hard-power-ul alinatei se face fara un aplomb deosebit.  Efortul hard-power va cadea in sarcina statelor de granite si bineinteles al SUA ca principal pilon al aliantei.

Mai mult decat atat, nu numai ca anumite state nu percep la fel amenintarea, dar unele dintre ele actioneaza in sens contrar aliantei, acoperite doar de interesele nationale. Exemplul Frantei este concludent prin exportul de tehnologie navala ( transportorul naval Mistral ) catre Fed Rusa. Atat timp cat Franta nu a fost membra a aliantei, putea sa exporte neingradit tehnologie, dar revenirea sa recenta in cadrul aliantei presupune obligatii si responsabilitati. Una dintre aceste responsabilitati este aceea de a nu afecta prin deciziile sale, ceilalti membrii ai NATO.

Daca vom lua in considerare si decalajul economic, tehnologic si financiar, favorabil statelor vestice, vom constata ca greutatea efortului statelor de granite este cu mult mai mare decat al celorlalte.

  1. Amenintari asimetrice

Privind in schimb la amenintarile asimetrice, vom observa ca state precum Marea Britanie sau Franta sunt mai expuse acestui tip de amenintari decat, sa zicem Romania sau Polonia. Aceste state vor fi mai sensibile si mai cooperante la politicile aliantei cu privire la aceste amenintari.  Disponibilitatea financiara a tarilor ce se confrunta cu amenintari asimetrice, va fi directionata catre acest aspect, atunci cand vorbim de bugetul aliantei si repartitia sa.

  1. Extinderea aliantei

Privitor la extinderea aliantei, sa observam ca statele vestice, favorabile extinderii aliantei in Europa de est, au devenit reticente sau opuse, in acest moment ,acestui proces, ele asigurandu-si un cordon de securitate. Suplimentar, ele nu sunt dispuse la un efort financiar de extindere, considerand ca si-au asigurat  securitatea. In schimb, statele de granita ale aliantei, sustin extinderea sa din aceleasi considerente pentru care si cele vestice au facut-o in trecut. Asa se explica de ce la summitul NATO de la Bucuresti, cooptarea unor state precum Ucraina sau Georgia a esuat. Implicatiile acestei decizii politice a aliantei s-au vazut ulterior cand Ucraina nu a putut mentine cursul democratic al tarii si cand Georgia a pierdut o parte din teritoriul national in urma conflictului deschis cu Fed. Rusa. O anumita lipsa de viziune europeana a avut implicatii majore de securitate cu referire la cele doua state.Lipsa sustinerii  europeane a pus Ucraina in dificultate ( vezi articolul Ispita imperiului). Lipsa de implicare financiara europeana, precum si dezinteresul fata de acea zona au schimbat echilibrul strategic zonal. Europa de vest nu a privit catre Ucraina ca spre o potentiala amenintare sau ca spre o potentiala oportunitate si atunci nu s-a implicat. Decontarea acestei politici avea sa se vada la un an diferenta, cand acest stat, definit de catre Brezinsky ca un stat pivot, s-a manifestat ca atare.

 Nu ne propunem in aceasta analiza sa fim partizanii uneia sau a alteia dintre parti sau sa identificam justetea punctelor de vedere ale acestor state. Ceea ce urmarim este identificarea deplasarilor geostrategice posibile ca urmare a actiunilor diplomatice ale partilor implicate.

  
Tagged , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply